Judecător CSM: Înghit din ce în ce mai greu discursul public, manipulator la adresa realităţii din sistemul de justiţie

  • njwc.info
  • septembrie 29, 2017
  • 0

Judecătorul Bogdan Mateescu, membru CSM, a afirmat joi, în contextul discuţiei pe avizul privind propunerile de modificare a legilor Justiţiei, că doreşte ca factorii de decizie „să nu manipuleze discursul public” referitor la justiţie şi să creeze propuneri coerente, în scopul respectării independenţei sistemului judiciar.

Judecătorul Bogdan Mateescu, membru CSM, a afirmat joi, în contextul discuţiei pe avizul privind propunerile de modificare a legilor Justiţiei, că doreşte ca factorii de decizie „să nu manipuleze discursul public” referitor la justiţie şi să creeze propuneri coerente, în scopul respectării independenţei sistemului judiciar.

„Înghit din ce în ce mai greu discursul public, manipulator la adresa realităţii din sistemul de justiţie. Da, nu este perfect. Da, societatea are aşteptări şi eu şi noi şi toţi avem aşteptări (…). Însă am rugămintea către toţi factorii de decizie să nu distorsioneze realitatea, să nu manipuleze discursul public şi să creeze propuneri coerente şi în scopul respectării independenţei sistemului judiciar în ansamblul său, reglementat de către Constituţie ca autoritate judecătorească, pentru că acesta este un câştig al cetăţeanului şi nu al judecătorului sau procurorului. Mi-am manifestat regretul şi vreau să vă mulţumesc eu însumi pentru că împreună am încercat să îndreptăm ceva prin propriile observaţii care nu am certitudinea că vor conta în vreun fel. Celelalte nu au contat în marea lor majoritate. Am încercat să îndreptăm dispoziţii aberante. (…) Regret, doamna preşedinte (Mariana Ghena – n.r.), că nici de data asta ministrul Justiţiei nu a ţinut cont de propunerile noastre şi că multe dintre propuneri se bazează pe crearea artificială a unor pretexte în virtutea atingerii unei părţi a independenţei judecătorului şi mă refer aici exact la chestiunea legată de Inspecţia Judiciară”, a declarat Bogdan Mateescu, în plenul CSM.

Plenul CSM a luat în discuţie joi „Nota Direcţiei legislaţie, documentare şi contencios nr. 18335/2017 cu privire la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii”.

Pe 31 august, CSM anunţa că va da un aviz pe proiectul MJ de modificare a legilor Justiţiei în ultima săptămână a lunii septembrie, după ce va consulta instanţele, parchetele, INM, Şcoala Naţională de Grefieri, Inspecţia Judiciară, precum şi asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor.

Cu o zi înainte, pe 30 august, Ministerul Justiţiei a publicat proiectul de modificare a legilor Justiţiei, trimis pentru avizare la CSM de ministrul Tudorel Toader.

„Proiectul îşi propune să aducă modificări, în principal, prevederilor privind evaluarea profesională, promovarea în funcţii de execuţie la instanţe şi parchete, numirea în funcţii de conducere la instanţe şi parchete, reglementarea situaţiilor în care magistraţii sunt în imposibilitatea de a-şi exercita funcţia, precum şi eficientizarea managementului instanţelor şi parchetelor”, se arată în expunerea de motive a proiectului postat pe site-ul MJ.

Proiectul conţine o serie de modificări anunţate anterior de Tudorel Toader, printre care numirea procurorului general şi a procurorilor-şefi ai DNA şi DIICOT de către CSM la propunerea ministrului Justiţiei, preluarea Inspecţiei Judiciare de către MJ, precum şi înfiinţarea unei direcţii specializate în efectuarea urmăririi penale pentru infracţiunile săvârşite de magistraţi.

Referitor la numirea procurorului general şi a procurorilor-şefi ai DNA şi DIICOT, proiectul prevede că aceştia vor fi selectaţi dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani.

„Modificarea formulei de numire în aceste funcţii dă eficienţă atât rolului Consiliului Superior al Magistraturii de protejare a independenţei sistemului judiciar, cât şi dreptului şi obligaţiei ministrului Justiţiei de a veghea asupra modului în care se realizează conducerea parchetelor. În acest fel, legea specială atribuie ministrului Justiţiei un rol în procedura de numire în funcţie a procurorilor cu funcţii de conducere menţionaţi mai sus, dându-se substanţă prevederilor art. 132 alin. (1) din Constituţie care prevede că ‘procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului Justiţiei'”, se arată în expunerea de motive.

Conform aceleiaşi surse, ministrul Justiţiei va avea prerogativa de a selecta candidaturile pentru funcţiile de conducere, având obligaţia ca la finalul procedurii să înainteze CSM cel puţin două propuneri de numire, iar CSM, în cadrul unei proceduri transparente, va dispune asupra numirii în funcţia de conducere.

În ce priveşte Inspecţia Judiciară, proiectul prevede că va trece de la CSM la Ministerul Justiţiei, măsură „menită să asigure aplicarea principiului echilibrului puterilor în stat şi al controlului reciproc între acestea”.

„Aspectele de fond privind procedura disciplinară în faţa Inspecţiei Judiciare şi a secţiei Consiliului Superior al Magistraturii rămân în vigoare, însă cele care privesc organizarea şi funcţionarea Inspecţiei Judiciare sunt preluate, doar cu modificările izvorâte din reorganizarea Inspecţiei, de Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Sunt introduse unele modificări referitoare la statutul inspectorilor judiciari din cadrul Inspecţiei Judiciare, prevăzându-se expres că inspectorii judiciari sunt numiţi prin concurs pe un mandat de 4 ani, dintre cei cu cel puţin 10 ani vechime în magistratură”, se menţionează în expunerea de motive.

Proiectul mai prevede ca, în termen de şase luni de la intrarea în vigoare a actului normativ, să se reglementeze organizarea şi funcţionarea, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a unei direcţii specializate în efectuarea urmăririi penale pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori.

Printre modificările propuse la Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor se mai numără instituirea condiţiei vârstei minime de 30 de ani şi a vechimii minime de cinci ani în una dintre profesiile juridice reglementate de lege, precum şi susţinerea testului psihologic şi verificarea bunei reputaţii, anterior susţinerii probelor propriu-zise pentru admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii.

Se mai prevede, printre altele, creşterea la opt ani a vechimii minime în funcţia de procuror pentru a putea fi numit la DNA sau DIICOT, majorarea numărului de posturi din cadrul Inspecţiei Judiciare şi abrogarea dispoziţiei care prevede gestionarea bugetului instanţelor de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În expunerea de motive se mai arată că principalele schimbări propuse în cazul Legii 317/2004 privind CSM vizează „punerea de acord a legii cu deciziile Curţii Constituţionale, precum şi alte modificări care au ca scop îmbunătăţirea funcţionării instituţiei”. Astfel, se are în vedere modificarea dispoziţiilor privind alegerea membrilor CSM, reglementarea detaliată a procedurii de revocare din funcţia de membru ales al CSM, precum şi reglementarea expresă a faptului că persoana aleasă pentru ocuparea unui loc vacant în cadrul CSM îşi exercită calitatea de membru pentru restul de mandat, până la expirarea termenului de şase ani scrie

Lasă un răspuns

Мы предлагаем заказать и https://sellmax.com.ua по вашему желанию, недорого.