Europa după atentate: Au revoir austeritate, Willkommen imigranți

  • njwc.info
  • noiembrie 18, 2015
  • 0

”Reproșăm deseori pactului de stabilitate că este rigid și stupid, vom demonstra că pactul de stabilitate nu este nici rigid, nici stupid. Vom avea o abordare inteligentă și umană. Vom face ce e de făcut cu sufletul și cu umanitate”, a spus comisarul european pentru afaceri economice și monetare, francezul Pierre Moscovici.

Este vorba despre Pactul de Stabilitate al UE, cel care obligă țările membre să-și mențină deficitul bugetar la 3% și datoria publica la cel mult 60% din PIB, un pact pentru austeritate, întărit în anii ce au urmat crizei financiare mondiale de o altă serie de legi europene.

Declarația lui Moscovici vine după ce președintele Francois Hollande a declarat în fața camerelor reunite ale parlamentului Franței că ”pactul pentru securitate primează în fața pactului pentru stabilitate”, un mesaj cât se poate de clar adresat Berlinului și Comisiei Europene. Franța își propune cheltuieli militare suplimentare, dorește suplimentarea posturilor în instituțiile de forță și, prin urmare, nu mai vrea să fie constrânsă bugetar de undeva de la Berlin sau Bruxelles. Deficitul bugetar estimat pentru 2016 se va urca in noile condiții la 3,4%.

Pe fondul atentatelor de la Paris, nici măcar ”șeful” comisarului Moscovici, letonul Valdis Dombrovskis, vicepreședinte al Comisiei Europene, nu a îndrăznit să-l contrazică, așa cum a făcut-o nu odată în ultima perioadă, la solicitartea președintelui Jean-Claude Juncker. De aceasta dată, Dombrovskis a ieșit în fața presei și a spus că ”securitatea cetățenilor Franței și în Uniune este o prioritate în această situație tragică”. Declaratia a fost făcută în momentul în care vicepreședintele Comsiei a prezentat avizul Comsiei pentru bugetele țărilor membre euro pentru 2016.

La Berlin, informația nu a fost primită prea bine. ”Au revoir austerity”, titrează ediția online in limba engleză a cotidianului Handelsblatt. În fața tonului marțial al unei Franțe rănite, care in acest moment are parte de compasiunea întregii lumi, nu este inteligent să te opui, pare a se resemna Berlinul.

Cancelarul Angela Merkel pare să fi fost luată prin suprindere de poziția socialistului Francois Hollande imediat după atacurile de la Paris. De la o țară lovită se putea aștepta un moment de repliere, însă Hollande a at și încă foarte mult – modificarea constituției care să confere președintelui puteri excepționale în asemenea situații și să ușureze prelungirea stării de urgență, trimiterea portavionului Charles de Gaulle pe coastele siriene și denunțarea de facto a pactului de stabilitate.

Președintele Hollande are o mulțime de motive pentru a afișa o atitudine belicoasă în acest moment. Este lupta pentru salvarea mandatului său în fruntea Franței și pentru a reduce pe cât posibil bazinul electoral al Frontului Național – extrema dreaptă. Abordarea cu tente naționaliste a președintelui o poate priva pe Marine Le Pen de procente însemnate, iar primul test vor fi alegerile regionale din decembrie. Însă mult mai important pentru guvernul socialist de la Paris este să iasă din constrângerile bugetare, după ani în care Franța a fost penalizată pentru depășirea pragului de deficit bugetar cu 0,1%, în timp ce, recent, conservatorii europeni dirijati de la Berlin, doreau să acorde o indulgență guvernului de aceeași culoare de la Madrid pentru o depășire mai gravă, în speranța că acesta va câștiga alegerile în detrimentul stângii.

Franța pare să continue mult mai îndrăzneț pe o linie pe care a inițiat-o odată cu venirea la putere a socialiștilor – intervenționism în Africa și Orientul Mijlociu – și să contrapună această politică justificată prin apărarea Europei în fața destabilizării teroriste cu cea a Germaniei, care în mod tradițional refuză implicareă militară directă și prefera să alimenteze cu arme puterile așa-zis democrate, în beneficiul economiei germane. ”Este timpul ca UE, Comisia Europeană să înțeleagă că este o luptă care privește Franța, însă și Europa. Am intervenit în Mali nu pentru Mali, ci pentru Franța”, a tunat premierul francez Manuel Valls, care, pentru a fi foarte limpede, a spus că deficitul bugetar cv fi ”depășit”, pentru că nici nu se pune problema ca noile cheltuieli suplimentare să se facă ”în detrimentul altor bugete”.

Cu câteva luni în urmă atotputernică, Angela Merkel pare să asiste tăcută la prabusirea Europei disciplinate fiscal pe care și-o dorea. Nu poate reacționa în fața Franței, singurul stat UE care s-a plasat mereu pe o pozitie de egalitate cu Berlinul, și este paralizată și de problemele interne. Ministrul de Finanțe al Bavariei, Markus Soeder, s-a distanțat de aliații creștin-democrati de la Berlin și a spus că ”Parisul schimbă totul”. Nu numai statele europene au fost iritate de politica ușilor deschise imigranților impusă de Germania, ci și landurile și municipalitățile germane. Iar informația, încă confuză, a pașaportului sirian găsit asupra unuia dintre atentatorii de la Paris o inculpă pe Merkel în fața opiniei publice germane și europene. Rațiunile economice cu care politicienii și institutele germane au împânzit presa continentală pot să pălească în fața rațiunilor politice aduse acum în prima linie de Francois Hollande. Președintele Franței poate să aibă dreptate când sugerează că valorile europene pe care jihadiștii doresc să le pună în pericol pot fi protejate în primul rând de politică, nu de economie și bancheri.

Mai există însă o portiță de ieșire pentru politica Angelei Merkel. Pactul de Stabilitate nu este, într-adevăr stupid, dupa cum a spus comisarul francez. El prevede că, în circumstanțe excepționale, țările membre pot primi derogări, pot cheltui mai mult. Aceste circumstanțe excepționale nu sunt clar definite, însă este limpede că nu doar Franța va beneficia de derogari. Beneficiază și Grecia (care este sub un program de asistență financiara), beneficiază și Austria și Italia (care au depășit deficitul bugetar pe 2016 cu 0,2, respectiv 0,3% din PIB). În lutimele doua situații, circumstanțele au fost definite de criza imigranților. Prin urmare, Comisia Europeana si Berlinul mai au un as în mâneca – să se folosească de indulgența prevăzută în acest pact și de fondurile europene nu doar pentru a pune umărul la securitatea statelor membre, ci și pentru a le convinge, a le incuraja sau a le constrânge să primească cât mai mulți refugiați. Poate că aici este de căutat o explicație și pentru inițiativa guvernului Dacian Cioloș de a renegocia MTO-ul (medium term objective) cu Comisia Europeană, cel care a dat atât de mult de furcă fostului premier Ponta si ministrului Ioana Petrescu în discuțiile cu Traian Băsescu. Cioloș ar putea ști că o asemenea renegociere nu mai este dificilă în noile condiții.

Până la potențiala prăbușire a eșafodajului austerității, noua linile politică pe care pornește Franța, alături de continuarea politicii deschise fata de imigranti garantează noi războaie (anunțate deja de Paris și Moscova), o supraveghere și mai puternică a propriilor cetățeni, în numele securității (apel cvasiunanim al liderilor europeni după atentatele de la Paris) și o recrudescență a naționalismului și xenofobiei în Europa, mereu alimentate sau condamnate în scop politic.

sursa cotidianul.ro

Lasă un răspuns