Cum arata meniul de Craciun in 1937 si cum petreceau romanii atunci. Incepeau pe la pranz cu alune si tuica si erau serviti cu „sictir caffe” spre miezul noptii

  • njwc.info
  • decembrie 25, 2015
  • 0
In 2015, meniul de Craciun este unul diversificat, cu feluri de mancare traditionale completate de unele internationale, ale caror nume abia le putem pronunta. Iata ce puneau romanii pe masa cu ocazia sarbatorilor de iarna, conform unui jurnal de bal din 1937, descoperit de catre lingvistul Ion Coja, noteaza Mediafax.

In 1937, oamenii sarbatoreau Nasterea Domnului prin mese festive, unde erau invitati apropiatii si oamenii de seama din acea perioada. Conform unui jurnal de bal din 1937, descoperit de catre Ion Coja, mesenii incepeau sa apara la casa gazdei in jurul pranzului, unde erau intampinati cu cele mai frumoase tacamuri si farfurii.
Conform regulilor nescrise ale vremurilor respective, oamenii nu se asezau direct la masa, ci socializau o perioada. Domnii aveau la dispozitie „alune sarate si tuica de Valeni”, in timp ce doamnele isi retusau machiajul, iar copiii deschideau cadourile de Craciun.
In tot acest timp masa se umplea de bunatati, printre care oua umplute cu o pasta facuta din ficat de pasare, rosii umplute cu branza, cascaval (cel mai bun era de la oierii sibieni), kaizer, masline naturale marinate, salam de Sibiu, muraturi si piftie de porc si curcan.
Dupa ce invitatii luau cate putin din fiecare (erau indemnati de gazde sa nu manance prea mult pentru a pastra loc urmatoarelor bunatati), urma un fel de mancare asteptat de toata lumea: salata de boeuf  „facuta din maioneza pregatita in casa cu oua de la Sarulesti si cu un ulei special adus din Albania, nu, nu ulei de masline, altceva, dar nu se mai stie calitatea in ziua de astazi ! Cu o cruce mare, rosie, din muraturi rosii, gogosari, peste maioneza stralucitoare”, noteaza Ion Coja pe ioncoja.ro.
Aceasta era prima parte a festinului, astfel ca mesenii faceau o pauza de la mancare si se ridicau de la masa pentru a relua discutiile despre societate si politica, timp in care doamnele ajutau la stransul farfuriilor si la inlocuirea platourilor cu alte bunatati pe baza de peste.
„Iarasi doamnele se ridicau de la masa, evacuau farfuriile si platourile folosite, ca sa apara cu alte bunatati: icre si pescarie.
Icre de Manciuria si Beluga (negre) si autohtonele icre de stiuca . Cu lamai frumos taiate, in spirale si la icrele negre se mai adauga unt de Sinaia si galbenus tare de ou. Paine prajita, de la cuptorul de pe Zece Mese „, completeaza lingvistul pe site-ul sau. La toate acestea se adauga si un platou mare, pe care se afla un salau cu maioneza, sos alb de lamaie si somn la gratar.
Urma iarasi o pauza de discutii pentru a se face loc pe masa felurilor de mancare traditionale.
Abia acum urmau sa apara ciorba de perisoare sau supa de pui si sarmalutele cu mamaliga, confirmand avertismentul gazdei de mai devreme.
„Apoi fara intrerupere, apareau fripturile de porc, curcan si vanat, cartofii prajiti pai-frantuzeste, muraturile de multe feluri, gogonele, castraveti, gogosari. Apoi mici bucatele de carnat , ficat , rinichi , sorici , lebar , caltabos , mititei , POMANA PORCULUI ! Doua feluri de vin rosu sec , Babeasca si Pietroasele . Pentru copii se facea un meniu separat, cu piure si snitel vienez”, noteaza lingvistul Ion Coja, conform unui jurnal de bal din 1937.
Dupa masa copioasa musafirii erau invitati sa se relaxeze la o cafea in salon, dupa care urmau piesele la patefon, ce aveau sa ridice oamenii la dans. Nu lipseau in tot acest timp fructele exotice si cozonacii pufosi, umpluti cu stafide, nuca si cacao (nu se punea rahat).
La final, mesenii erau invitati sa serveasca din cele doua torturi cu mere (unul pentru Prunc si celalalt pentru fecioara Maria), iar vinul se schimba cu unul dulce, de Cotnari. Nu se servea sampanie de Craciun, aceasta fiind pastrata pentru Revelion.
Masa de Craciun din 1937 se intindea pana spre miezul noptii, asta pentru ca unii oameni uitau sa mai plece acasa. Drept urmare, pe la ora 22:00 musafirii erau serviti cu a doua cafea, numita „sictir caffe”, semn ca invitatii ar trebui sa-si ia ramas bun de la gazde.
A doua zi, gazdele primeau scrisori de multumire din partea musafirilor, semn ca masa de Craciun a fost una apreciata de toata lumea.

Lasă un răspuns