Compozitoarea Camelia Dăscălescu împlinește 95 de ani

  • njwc.info
  • January 22, 2016
  • 0

Compozitoarea și profesoara de canto Camelia Dăscălescu s-a născut la 22 ianuarie 1921 la Iași. A urmat, între 1937-1940, cursurile Conservatorului din Iași, apoi cursurile Conservatorului din București (1942-1944), unde a studiat cu Ioan D. Chirescu (teorie-solfegiu), Mihail Jora (contrapunct) și Dimitrie Cuclin (estetică muzicală și forme muzicale).

Între 1957-1961 este redactor muzical la Casa de discuri ”Electrecord” din București, iar în paralel, până în anul 1969, este și îndrumător artistic și dirijor la Casa de Cultură a Studenților ”Grigore Preoteasa” din București. A predat cursuri de canto-muzică ușoară, a susținut prelegeri și conferințe pe teme de muzică ușoară și, mai cu seamă, a contribuit la afirmarea a numeroși interpreți renumiți de muzică ușoară, între care Dan Spătaru, Cornel Constantiniu, Doina Spătaru, Ruxandra Ghiață, Pompilia Stoian, Anda Călugăreanu ș.a. În perioada 1975-1977, Camelia Dăscălescu a predat cursuri de impostație la microfon la Conservatorul de muzică ușoară din Berlinul de Est (fosta R.D. Germană).

Compozitoare de muzică ușoară, de muzică de teatru, film și spectacole de revistă, Camelia Dăscălescu este membră a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România din anul 1968.

A debutat în calitate de compozitor în anul 1957, cu piesa ”Șoapte de dragoste”. Au urmat zeci și zeci de melodii: ”Cine ești, amintire?” (1957), ”Fără să vreau” (1957), ”Dragi jucării” (1958), ”Poștașul” (1958), ”Melodii, melodii” (1960), ”Amintiri…amintiri…” (1963), ”Nu-ți fie teamă de-un sărut” (1966), ”Ploua mărunt și ne plimbam” (1967), ”Florile ți-au spus” (1969), ”Să nu crezi că-mi pare rău” (1969), ”Vorbe, vorbe, vorbe” (1970), ”Septembrie” (1972), ”Va fi soare mereu”(1973), ”Mare, ești minunată, marea mea”(1974), ”Nu vom ști niciodată” (1974), ”Pentru tot ce ne-am visat” (1975), ”Fata și marea” (1975), ”Suflet îndrăgostit” (1976), ”Pentru îndrăgostiții lumii” (1979), ”Eu sunt pasărea albă” (1982), ”Nu-ți fie teamă de iubire” (1984), ”Acele veri ale iubirii” (1985), ”Auzi cum cântă marea” (1985), ”Eu sunt sentimental” (1985), ”Cine sunt eu” (1985), ”De ce-ai venit, singurătate” (1986), ”Orașul crizantemelor” (1987), ”Aș vrea să-ți dăruiesc o stea” (1987), ”Dragostea mea” (1992), ”Alb, albastru, violet” (1992), ”În zori de zi” (1992), ”Destăinuire” (1993), ”C’est la vie” (1994), ”Nu te-am uitat” (1995), ”Călătorind spre tine” (1996), ”Marea, ca un cântec de iubire” (1997), ”Nu vom mai dansa” (1998), ”Primăvara” (1998), ”Soarele meu” (1999), ”Nu-ți fie teamă de iubire” (1999) ș.a. De asemenea, a compus muzica filmului ”Ultimile zile ale verii” (1976, regia Savel Stiopul).

A făcut parte din juriul unor importante festivaluri internaționale de muzică ușoară, între care Festivalul de la Dresda sau ”Zecchino d’oro”, Italia, în anii ’70.

Între numeroasele premii primite le amintim pe cele de la Festivalul național de muzică ușoară de la Mamaia (1975, 1982, 1985, 1986, 1987), Premiile Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor (1979, 1982, 1983, 1988), Premiul de Excelență al UCMR pentru întreaga activitate (2002).

În cadrul unei ceremonii desfășurate, la 31 mai 2004, la Palatul Cotroceni, președintele Ion Iliescu i-a conferit Cameliei Dăscălescu Ordinul ”Meritul Cultural” în grad de Cavaler. Pe 26 martie 2012, în cadrul celei de-a X-a ediții a Premiilor Muzicale Radio România, compozitoarea Camelia Dăscălescu a fost distinsă cu ”Premiul pentru întreaga activitate”.

Camelia Dăscălescu are mai multe discuri de autor lansate de ”Electrecord”. În septembrie 2008 s-a numărat printre invitații speciali ai Margaretei Pâslaru, care a fost sărbătorită la Uniunea Compozitorilor cu prilejul aniversării a 50 de ani de carieră.

 

 

 

Sursa: 

Leave a Reply