Cele două țări, care au votat în majoritate pentru rămânerea Regatului în UE, nu mai încearcă să o convingă pe Theresa May să negocieze un acord comercial convenabil cu UE, după Brexit, ci se gândesc să introducă propria legislație în ceea ce privește relația individuală cu țările din blocul comunitar, scrie Deutsche Welle.
Legislația ar urma să păstreze o serie de reglementări europene, care se aplică în prezent, dar care vor fi abrogate după ieșirea din UE, în special în ceea ce privește agricultura și pescuitul, dar și în privința muncitorilor comunitari.
În următoarele zile, legile care vizează consolidarea puterilor regionale – inclusiv în sectoarele agriculturii și pescuitului, care sunt în prezent reglementate de legislația UE – vor fi dezbătute de parlamentele descentralizate de la Edinburgh și Cardiff.
Scoția, Irlanda de Nord și Țara Galilor sunt preocupate de faptul că Parlamentul de la Londra, care legiferează în numele întregului Regat, va încerca să adopte legi care să încorporeze tratatele UE în legislația națională britanică, fără a cere și opinia celor trei țări cu privire la politicile pe care urmează să le aplice.
Cele trei țări au încercat să negocieze acest aspect cu Londra, dar fără niciun rezultat. În consecință, Scoția și Țara Galilor au un plan de rezervă în ceea ce privește legislația, în cazul în care Marea Britanie nu reușește să negocieze un acord comercial convenabil pentru cele două țări.
Nici în Irlanda de Nord lucrurile nu sunt mai clare. Deși autoritățile de la Londra au promis că nu va exista frontieră între Dublin și Belfast, după Brexit, până în prezent nu a fost prezentat niciun plan concret despre cum va fi făcut acest lucru.
Guvernul britanic trebuie să ajungă la o înțelegere cu Scoția, Irlanda de Nord și Țara Galilor până în vară, pentru a putea depune în Parlament pachetul legislativ de ieșire a Regatului din UE. Dar, după luni de discuții, Londra a lăsat să se înțeleagă că nu va face niciun fel de concesie, pentru a nu afecta unitatea națională.
 
Tusk: Ieșirea din uniunea vamală va readuce ”frontiera dură” între Irlande
Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a avertizat joi Marea Britanie că planul acesteia de a ieşi din uniunea vamală şi piaţa unică europeană ar putea însemna o revenire la ‘frontiera dură’ între Republica Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord, transmite Reuters.
Vorbind cu ocazia unei conferinţe a asociaţiei patronale ‘Business Europe’ la Bruxelles, înainte de a pleca spre Londra pentru o întâlnire cu premierul Theresa May, Donald Tusk a afirmat că propunerea prezentată miercuri de Uniunea Europeană ca Irlanda de Nord să fie inclusă într-o “zonă de reglementare comună” cu UE este cea mai bună opţiune pentru evitarea fricţiunilor la frontieră, dar că va întreba guvernul de la Londra.
Până acum, nimeni nu a venit cu ceva mai înţelept decât aceasta”, a declarat Tusk la eveniment. “Peste câteva ore, voi întreba Londra dacă guvernul Marii Britanii are o altă idee care va fi la fel de eficientă pentru în prevenirea unei frontiere ”dure” între Irlanda şi Irlanda de Nord”, a continuat preşedintele Consiliului European.
El a mai confirmat că va distribui săptămâna viitoare propunerile de negociere pentru o viitoare relaţie comercială cu Marea Britanie, după ce Theresa May îşi va anunţa propriile propuneri vineri.
Tusk a avertizat însă că ‘liniile roşii’ ale lui May de ieşire din piaţa unică şi uniunea vamală înseamnă că vor fi inevitabile unele fricţiuni în comerţul UE-Marea Britanie. ‘Nu poate exista comerţ fără fricţiuni în afara uniunii vamale şi a pieţei comune. Fricţiunile sunt un efect colateral inevitabil al Brexit-ului, în mod natural’, a comentat el.
Theresa May insistă asupra unui “Brexit dur”
Negociatorul-şef al blocului comunitar, Michel Barnier, a prezentat miercuri la Bruxelles proiectul tratatului privind Brexit, elaborat de UE, document ce va fi dezbătut de Cei 27 înainte de a fi pus pe masa negocierilor cu Londra.
Proiectul de acord făcut public de Bruxelles a generat o reacție dură din partea premierului britanic. Theresa May a avertizat că nu va accepta “niciodată” un acord cu Uniunea Europeană care să pună sub semnul întrebării integritatea constituţională a Marii Britanii, relatează AFP, citată de .
Proiectul de acord publicat de Comisia Europeană, dacă va fi pus în practică, va afecta negativ piaţa comună britanică şi va ameninţa integritatea constituţională a Regatului Unit, creând o frontieră vamală şi legală în Marea Irlandei, şi niciun prim ministru britanic nu ar putea accepta vreodată acest lucru“, a declarat May în faţa deputaţilor britanici.
Ea a adăugat că acceptarea unei noi uniuni vamale cu UE după ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar ar însemna o trădare a referendumului din 2016 la care britanicii s-au pronunţat în favoarea Brexitului şi a subliniat că guvernul său doreşte un acord cu Bruxellesul care să-i asigure Londrei controlul asupra propriilor legi, graniţe şi bani şi care să nu ducă la apariţia unei ‘frontiere dure’ între provincia Irlanda de Nord şi Republica Irlanda.
UE şi Marea Britanie speră să cadă de acord asupra acestui tratat în aproximativ opt luni. Proiectul tratatului se bazează pe acordurile interimare convenite în decembrie de cele două părţi şi pe poziţiile UE pe care Londra încă nu le-a acceptat. În particular, protocolul privind evitarea unei ‘frontiere dure’ între Republica Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord va viza menţinerea efectivă a acesteia din urmă în interiorul structurilor şi al regulamentelor UE.
Reuşita negocierilor cu privire la retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană presupune accelerarea discuţiilor, cu numai 13 luni înaintea datei oficiale a Brexit-ului, a subliniat Barnier. ”Dacă vrem ca aceste negocieri să aibă succes, şi eu vreau acest lucru, ele trebuie să fie accelerate’‘, a declarat Barnier.
Barnier a adăugat că săptămâna viitoare va participa la o nouă rundă de negocieri privind Brexit-ul şi se va întâlni şi cu liderii politici nord-irlandezi. El a accentuat că încă există ‘divergenţe semnificative’ în discuţiile privind o eventuală ‘perioadă de tranziţie’ pentru Marea Britanie după ce aceasta părăseşte UE, la finalul lui martie anul viitor.