BNR critică politica fiscală ce favorizează consumul și vede riscul reducerii investițiilor la valori critice.

  • njwc.info
  • ianuarie 16, 2018
  • 0

Banca Națională a României se confruntă din nou cu perspectivele creșterii inflației peste țintă și estimează că excesul de cerere din economie ar putea crește peste așteptări. Una dintre sursele dezechilibrării economiei este politica fiscală, care riscă să crească gradul de pro-ciclicitate peste așteptări, în condițiile în care ar susține consumul și ar reduce la nivelul critice investițiile, potrivit minutei ultimei ședințe de politică monetară.

BNR a crescut dobânda cheie cu 0,25 puncte procentuale la 2% în ultima ședință de politică monetară, mutare ce a surprins analiștii și care a pus capăt unui deceniu în care dobânda de politică monetară doar a scăzut. Banca centrală se confruntă cu o creștere a inflației peste așteptări, cu o rată anuală de 3,25 în noiembrie, aproape de limita superioară a țintei de 2,5% /minus un punct procentual. BNR estimează că există riscul ca inflația să se mențină „mult peste limita de sus a intervalului țintei staționare ”timp de câteva trimestre, inclusiv ca urmare a  efectului de bază al reducerii unor taxe (îndeosebi TVA) de la începutul anului trecut. Acest lucru riscă să dezancoreze anticipațiile inflaționiste, se arată în minută. Creșterea economică de 8,8% din trimestrul III a fost cu mult peste așteptările BNR, care vedea mai degrabă o scădere a ritmului, iar Banca centrală se așteaptă la o revizuire ușoară în jos a dinamicii economiei în ultimul trimestru din 2017 și în primul din acest an. Evoluția „face foarte probabilă o creștere mai amplă a gap-ului pozitiv al PIB și a presiunilor sale inflaționiste în acest interval, în raport cu prognoza pe termen mediu”, se arată în minută.

Determinantul major al creșterii economice a continuat să-l constituie consumul gospodăriilor populației, care a crescut cu două cifre, similar ritmului de dinainte de criză, arată BNR, în timp ce formarea brută de capital fix a avut și ea un aport pozitiv, în timp ce exportul net și dublat valoarea negativă a contribuției la creșterea PIB. Politica fiscală a contribuit la creșterea economică peste potențial, însă BNR argumentează decizia de a crește dobânda cheie inclusiv prin riscurile și mai mari venite din politicile guvernamentale. „Ca argumente adiționale au fost invocate riscul creșterii peste așteptări a gradului de pro-ciclicitate a politicii fiscale și a celei de venituri în 2018, sau cel de înrăutățire cronică a structurii cheltuielilor bugetare, printr-o potențială reducere spre valori critice a investițiilor publice în favoarea susținerii consumului, de natură să prejudicieze potențialul de creștere a economiei românești și să conducă la valori mai ridicate ale gap-ului pozitiv al PIB pe termen mediu, dar și ale deficitului de cont curent”, se arată în minută.

BNR remarcă nivelurile de două cifre, „deosebit de înalte din perspectivă istorică”, cu care crește salariului mediu brut nominal și costul orar total cu forța de muncă. BNR trimite un nou mesaj către Guvern prin care cere o politică fiscală mai strictă, invocând chiar riscul de re-euroizare a economiei – proces care apare când inflația și ratele de dobândă la lei sunt ridicate, ceea ce împinge populația spre economisirea și creditarea în valută. „Membrii Consiliului au subliniat în acest context în mod repetat importanța unui mix echilibrat de politici macroeconomice, considerat a fi esențial inclusiv din perspectiva evitării unei supraîmpovărări a politicii monetare și a prevenirii unor efecte indezirabile în economie; unii membri ai Consiliului au menționat între asemenea efecte un eventual proces de re-euroizare ce ar putea afecta serios inclusiv transmisia monetară”, potrivit minutei.

Creșterea ratelor din piața monetară interbancară din ultimul trimestru din 2017 a dus dobânzile la cele  mai înalte niveluri din regiune și din UE, însă lichiditatea a revenit pe excedent în decembrie și ianuarie, ca urmare a cheltuielilor statului, arată BNR. Presiunile pe creșterea inflației ar putea veni „din direcția unei posibile creșteri mai ample a costurilor firmelor, concomitent cu o restrângere a marjelor lor de profit, în principal sub influența noilor măsuri fiscale și a tensionării pieței muncii”, se arată în minută. Există și riscuri din sens opus la adresa perspectivei creșterii economice. Acestea decurg din „eventuala necompensare integrală de către unii angajatori a transferului către angajat a obligațiilor privind contribuțiile sociale, dar și din posibila suplimentare a măsurilor fiscale corective în cursul anului 2018, în vederea încadrării deficitului bugetar în plafonul de 3%”. Totodată, BNR vede și riscul prelungirii „caracterului anemic’ al absorbției fondurilor europene , precum și cel de scădere mai evidentă a dinamicii venitului disponibil real al populației sub impactul unei relative creșteri a efectelor inflaționiste directe și indirecte ale șocurilor pe partea ofertei scrie

Lasă un răspuns