Una dintre cele mai cunoscute iubite ale lui Avram Iancu a fost o adolescentă unguroaică: ”E frumoasă ca o zână, dar, durere, nu-i română!”

  • njwc.info
  • January 10, 2016
  • 0

Avram Iancu a avut o viață amoroasă controversată. Una dintre cele mai cunoscute iubite ale sale este o adolescentă unguroaică, în vârstă de 15 ani, aceasta chiar salvându-i viața, în 1849, notează Adevărul.

Potrivit unor istorici din perioada interbelică, Iohanna Farkas, cunoscută ca Háni, era fiica unui avocat maghiar din Abrud, povestea de dragoste dintre ea și Avram Iancu, fiind relatată de istoricii Ioan Lupaş şi Enea Hodoş, în lucrările publicate în Anuarul Institutului de Istorie Naţională, volumele II (1924, Bucureşti) şi III (1926, Cluj).

„Tatăl ei era advocatul ungur din Abrud, Toma Farkas de Alkosály, credincios al bisericii unitare, iar mamă-sa Ioana Boer, romano-catolică, era româncă de origine, nepoata lui Ciura (Tura) din Abrud. Iohana — născută în 1834 şi botezată în religia mamei sale — era frumuseţe vestită în întreg ţinutul Munţilor Apuseni, astfel încât numele ei de Farkas Hani era pe buzele tuturor candidaţilor de însurătoare”, afirmă Ioan Lupaş, citat în Anuarul Institutului de Istorie Naţională (volumul II, 1924, Bucureşti).

În luna mai a anului 1849, Avram Iancu a fost salvat de Hani. Acesta se afla în casa tatălui ei, atunci când maiorul Emeric Hatvani intra în Abrud, însoţit de 1.400 de soldaţi şi trei tunuri, pentru a-l surprinde pe Iancu. Tânăra l-a anunțat imediat pe acesta și l-a rugat să plece, conducânsdu-l prin grădina din spatele casei. Avram Iancu a fugit spre tabăra sa din Câmpeni, în timp ce prefecţii Buteanu şi Dobra au rămas în Abrud. Dobra a fost arestat şi ucis, iar Buteanu, luat prizonier, a fost spânzurat două săptămâni mai târziu.

“Farkas Háni era — cum s-a spus — străină de neamul românesc: tatăl ei a fost ungur unitar, mamă-sa romano-catolică maghiarizată. Raporturile sociale între intelectualii români — puţini câţi erau — şi între Unguri, deveniră, înainte de revoluţie, destul de prietenoase în oraşele Munţilor Apuseni. Viaţa din micile centre îndemna pe oameni să se apropie unii de alţii. Ungurii în atingerile lor cu masa de români, vorbeau cu toţii limba celor mulţi, — iar pentru aceştia nu era de nici un folos să înveţe limba ungurească, cât timp ca iobagi nu puteau aspira să ocupe funcţiuni în dregătoriile ţării de sub regimul politic de atunci. În acel mediu de mici oraşe trăia şi Iancu, împreună cu alţi tineri, în familiile intelectuale din Abrud, fără deosebire de naţionalitate”, afirma Enea Hodoş, în articolul “Din tinereţele lui Avram Iancu”, publicat în Anuarul Institutului de Istorie Naţională (volumul II, 1924, Bucureşti).

“E frumoasă ca o zână, dar, durere, nu-i română! De nu-mi place, ştiu de ce”, este strofa de încheiere a unei poezii de dragoste atribuite lui Avram Iancu şi relaţiilor sale cu Farkas Hani.

Istoricul Ioan Lupaș mai menționează că la trei ani de la acest eveniment, Iohanna Farkaş s-a căsătorit cu omul politic Dimitrie Moldovan.

Hani nu este singura iubită unguroaică pe care a avut-o Avram Iancu.

“Între frumoasele Munţilor Apuseni se afla şi Tilda Oblateck, despre care Iancu obişnuia să vorbească adeseori. Nici aceasta nu era română. Tatăl ei a fost director la minele de acolo. Un frate al ei era coleg cu Iancu Ia Academia de drepturi din Cluj”, afirma Enea Hodoş. O altă iubită a lui Avram Iancu a fost Vida Fani, din Abrud, fiica unui căpitan al minelor.

Totuși, o româncă a fost cea căreia ”Crăișorul munților” i-a promis că o va lua în căsătorie.

“Din graiul ei am aflat despre lancu următoarele: Când sosise vestea că se apropie Hatvani de Abrud, lancu, în trecerea sa spre lagărul de la Câmpeni, s-a abătut la casa familiei Epifaniei Şuluţ, a pus în degetul copilei un inel de aur şi i-a zis: Dacă voi scăpa cu bine, tu sau nimeni alta, vei fi mireasa mea! Revoluţia s-a sfârşit, dar nu cu bine, mai ales pentru lancu. O spunea însuşi, când zăcea dus pe gânduri: “Iancu a murit; eu sunt numai umbra lancului”, scria Enea Hodoş, în articolul publicat în “Anuarul Institutului de Istorie Naţională”.

 

 

Sursa: 

Leave a Reply