REGELE MIHAI si ROMANIA

  • njwc.info
  • December 5, 2017
  • 0

REGELE MIHAI A MURIT. Regele Mihai I al României a murit astăzi, la ora 13, ora României, la reședința privată din Elveția.

 REGELE MIHAI A MURIT. La căpătâiului Regelui a stat, până în ultima clipă, Alteța Sa Regală Principesa Maria.

În această seară, la ora 19, Custodele Coroanei române va face o declarație către țară, iar în cursul zilei de miercuri va fi făcut public, în detaliu, programul funeraliilor.

Trupul neînsuflețit al Regelui Mihai I va fi depus în Holul de Onoare al Castelului Peleș, iar apoi pentru două zile în Sala Tronului, la Palatul Regal din Calea Victoriei.

Slujba de înmormântare va avea loc la Catedrala Patriarhală. Înmormântarea va avea loc la Curtea de Argeș, în Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală.

Regele Mihai s-a retras din viața publică .

La sfârșitul lunii noiembrie, Principesa Maragreta, custodele Coroanei Regale, a precizat, la un eveniment că .

Era pentru prima oară când Principesa Margareta vorbea public despre starea de sănătate a regelui. „Tatăl meu, Regele Mihai, obişnuia să prezideze astfel de recepţii chiar în această încăpere, dar în circumstanţe foarte diferite. Pentru România acelor vremi, condiţiile erau sumbre; ne confruntam fie cu dominaţia nazistă şi fascistă, fie cu dominaţia Uniunii Sovietice a lui Stalin. Îmi pare rău că Majestatea Sa Regele nu poate fi în această seară cu noi, dar ştiu că ar fi primul care ar evidenţia faptul că România este, astăzi, într-o poziţie incomparabil mai bună: ţara noastră este membru al Uniunii Europene şi al Alianţei Nord-Atlantice, o reţea de organizaţii care face absolut imposibilă o nouă împărţire a sferelor de influenţă în Europa şi, prin urmare, nu numai că ne sprijină stabilitatea astăzi, dar şi asigură securitatea şi prosperitatea noastră în viitor”, a afirmat principesa Margareta.

REGELE MIHAI A MURIT. În vârstă de 96 de ani, Regele Mihai era până azi singurul lider de stat rămas în viață, din perioada celui de-al Doilea Război Mondial. 
Domnia lui Mihai I a început când avea doar șase ani, în 1927, după moartea bunicului său, Ferdinand, şi în urma renunţarii la tron a lui Carol al II-lea (decembrie 1925). A fost detronat de tatăl său, după doar trei ani, dar a revenit la tron.

Coperta revistei Time, 1 august 1927. Foto: www..com/PrincipeleNicolaealRomaniei
REGELE MIHAI A MURIT. Nașterea
Regele Mihai I al României s-a născut pe 25 octombrie 1921, la Sinaia. A fost fiul legitim al Regelui Carol al II-lea și al Reginei Elena.

Din partea tatălui, este nepot al Regelui Ferdinand I și al Reginei Maria, iar din partea mamei nepot al Regelui Constantin al Greciei. Astfel, Mihai I al României este descendentul celor mai importante familii regale și imperiale ale Europei, printre ele numărându-se familiile regale britanică, rusă și habsburgică, strămoși direcți ai săi fiind țarii Nicolae I și Alexandru al II-lea al Rusiei, regina Victoria a Marii Britanii, dar și împărați habsburgi și regi ai Prusiei.

Regele Ferdinand și Mihai
Regele Mihai a fost stră-strănepot al reginei Victoria a Marii Britanii atât pe filieră maternă, cât și paternă. Este văr de gradul trei al reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii.

Căsătoria propriu-zisă a părinților săi a fost scurtă și nefericită, din cauza nepotrivirii celor două personalități.


Părinții săi, Carol și Elena. Foto: ro.wikipedia.org
REGELE MIHAI A MURIT. Prima domnie (1927-1930)
REGELE MIHAI A MURIT. Prima domnie a Regelui Mihai I a început în 1927, după moartea bunicului său, Regele Ferdinand I. Mihai a devenit rege, pentru că tatăl său renunțase în decembrie 1925 la tron și rămăsese în străinătate.
Minor fiind, atribuțiile regelui-copil au fost îndeplinite de o regență, condusă de unchiul său, Principele Nicolae al României.

Foto: ro.wikipedia.org
După venirea pe tron a tatălui său, Regelui Carol al II-lea, la 8 iunie 1930, Mihai I a primit titlul creat ad-hoc de Mare Voievod de Alba-Iulia. Următorul deceniu a fost marcat de plecarea în exil a mamei sale, pe care Regele Mihai putea să o vadă doar câteva săptămâni pe an, când o vizita la Florența.
REGELE MIHAI A MURIT. A doua domnie (1940-1947)


Foto: www..com/FamiliaRegala

În septembrie 1939, a început al Doilea Război Mondial, iar anul 1940 a marcat sfârșitul României Mari, care a pierdut fără luptă, în decurs de câteva luni, Basarabia, Bucovina de nord, Herța, Transilvania de nord-est și Cadrilaterul.


Mareșalul Ion Antonescu împreună cu Regele Mihai I, pe Frontul din Basarabia în anul 1944

La 6 septembrie 1940, Carol al II-lea a fost obligat de noul prim-ministru, generalul Ion Antonescu, să abdice și să părăsească țara, tronul revenindu-i a doua oară lui Mihai.

Sub statul național-legionar, apoi sub regimul autoritar al lui Antonescu, regele nu avea nici o putere reală de decizie, fiind în permanență sub supravegherea serviciilor de informații. Nici nu a fost informat în prealabil asupra intrării României în război alături de Germania nazistă.


Regele Mihai, la o întâlnire cu presa la palatul Elisabeta (1944)

REGELE MIHAI A MURIT. Momentul 23 august 1944 
REGELE MIHAI A MURIT. Actul de la 23 august 1944 – Serie de evenimente, în timpul celui de-al doilea război mondial, care au marcat ieşirea României din alianţa cu Puterile Axei şi alăturarea la Puterile aliate, scrie .
Contextul politic intern şi internaţional din prima parte a lui 1944 a deschis drumul pentru aceste evenimente. Pe frontul de est, trupele germane se aflau în retragere, iar în martie 1944 războiul se purta direct pe teritoriul României. Epuizată de pierderile de ordin militar, România îşi intensificase activităţile diplomatice secrete, tatonând ieşirea din război, guvernul lui Ion Antonescu înmulţind ele directe cu reprezentanţii Naţiunilor Unite şi cu unele state neutre. După bombardamentul masiv al aviaţiei americane asupra Bucureştiului şi zonei Prahova, Uniunea Sovietică a impus României încheierea unui armistiţiu unilateral (aprilie 1944), dar propunerea a fost respinsă, opinia publică din România privind cu temere o ocupaţie unilaterală sovietică.
Totuşi, situaţia militară dificilă de pe frontul Iaşi-Chişinău-Tighina şi iminenţa apropierii trupelor sovietice de capitală au grăbit forţele democratice din România să înlăture guvernul antonescian şi să propună încheierea armistiţiului cu Naţiunile Unite, având ca reprezentant Uniunea Sovietică. Decizia de a trece la acţiune i-a aparţinut regelui Mihai I, care s-a bucurat de susţinerea Blocului Naţional Democrat (creat în iulie 1944 şi format din Partidul Naţional Liberal, Partidul Naţional Ţărănesc, Partidul Social Democrat şi Partidul Comunist Român, acesta din urmă impus de prezenţa armatei sovietice în România). Lovitura de palat condusă de rege avea ca obiective încheierea imediată a unui armistiţiu cu Aliaţii, retragerea din Axă şi sprijinirea totală a efortului de război aliat, răsturnarea regimului Antonescu şi înlocuirea lui cu un regim democratic.


Foto: www..com/FamiliaRegala

În după-amiaza zilei de 23 august, regele i-a invitat la palat pe Ion Antonescu şi pe Mihai Antonescu. Pentru că Ion Antonescu a refuzat cererea de a încheia imediat armistiţiul cu Aliaţii, regele a ordonat arestarea celor doi (care au fost preluaţi de către comunişti), ca şi a celorlalţi apropiaţi ai lor. Generalul Constantin Sănătescu a fost numit prim-ministru. Au fost blocate principalele instituţii de stat şi armata a trecut la asedierea obiectivelor de luptă germane; au fost barate căile de acces ale trupelor germane spre Bucureşti.
În seara aceleaşi zile, regele a citit la radio Proclamaţia către ţară, în care anunţa ruperea relaţiilor diplomatice cu Germania şi încheierea armistiţiului cu Naţiunile Unite. A fost reintrodusă, parţial, Constituţia din 1923 şi au fost promulgate decrete şi legi referitoare la amnistia generală, la desfiinţarea lagărelor de muncă şi la eliberarea deţinuţilor politici. Armata română a început lupta cu trupele germane şi maghiare, reuşind să elibereze două treimi din teritoriul ţării până în septembrie. Ulterior, a contribuit la eliberarea de sub dominaţia nazistă a Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei.
Semnificaţia acestor evenimente a fost interpretată diferit; ele au fost deturnate şi distorsionate de perioada comunistă, viciate de politica forţat naţionalistă anterioară lui 1989, condamnate, uneori, ca acte de „trădare” sau ca acţiuni regretabile, care au determinat intrarea României în sfera de influenţă a comunismului sovietic. Rămâne realitatea faptului că actul de la 23 august a scurtat durata războiului în Europa, lipsind trupele germane de aprovizionarea cu petrol din România şi destabilizând frontul din Balcani. Germania a fost obligată să evacueze repede Bulgaria, apoi Grecia, Macedonia, Albania, Serbia şi o parte din Bosnia. Pe plan politic, exemplul României a fost urmat, la scurt timp, de Finlanda, Bulgaria şi Ungaria.

REGELE MIHAI A MURIT. Abdicarea

Abdicarea tânărului Rege Mihai I la finele anului 1947 era un eveniment previzibil pentru mulţi contemporani ai epocii. În fond, el era ultimul lider care reprezenta regimul de dinainte de al Doilea Război Mondial în întreaga Europă Centrală şi de Est, potrivit .
În noiembrie 1947, Mihai a călătorit la Londra la nunta viitoarei Regine Elisabeta a II‑a, ocazie cu care a cunoscut-o pe Prinţesa Ana de Bourbon-Parma, care urma să-i devină soţie. Potrivit propriei sale declaraţii, Mihai a revenit acasă „la sfatul expres al lui Winston Churchill”, care se spune că l-ar fi sfătuit pe Mihai că, „mai presus de orice, un rege trebuie să fie curajos”.
„Monarhia, o piedică” 
Ceea ce a urmat se cunoaşte! După întoarcerea sa în România, Mihai a fost silit să abdice la 30 decembrie 1947. În şedinţa extraordinară din 30 decembrie 1947 a Cabinetului, Petru Groza a declarat: „ … monarhia era o piedică serioasă în calea dezvoltării poporului nostru şi că (…) poporul a făcut azi un divorţ şi decent, şi elegant de monarhie. (…) Vom îngriji ca fostul rege să plece liniştit pentru ca nimeni să nu poată avea un cuvânt de reproş pentru acela care, înţelegând glasul vremurilor, s-a retras”. La 3 ianuarie 1948, Mihai a fost silit să părăsească ţara, urmat la peste o săptămână, de principesele Elisabeta de România şi Ileana de Habsburg.

Actul de abdicare. Foto: ro.wikipedia.org

Abdicarea, mit şi realitate 

Există însă relatări contrare asupra motivelor abdicării lui Mihai. Potrivit acestuia, prim-ministrul comunist Petru Groza l-ar fi ameninţat cu un pistol şi cu şantajul că urma să execute 1.000 de deţinuţi studenţi dacă nu abdică. Revista „Time” scria că guvernul comunist ar fi ameninţat cu arestări a mii de oameni şi că apoi va scufunda ţara în sânge dacă Mihai nu abdică. Arhivele Securităţii Române menţionează că abdicarea regelui Mihai ar fi fost rodul negocierilor sale cu guvernul comunist, nu al vreunui şantaj, negocieri în urma cărora i s-a permis să plece din ţară însoţit de bunurile solicitate şi de o parte din suita regală.
Varianta ruşilor
Lucrurile devin mai încâlcite dacă amintim declaraţia făcută de Pavel Sudoplatov, fostul şef al spionajului NKVD, în cartea autobiografică Misiuni Speciale. Memoriile unui martor nedorit: un şef sovietic de spioni, potrivit căreia ministrul adjunct de Externe sovietic Andrei Vâşinski ar fi purtat personal negocieri cu Regele Mihai în vederea abdicării, garantându-i o parte dintr-o pensie ce urma să-i fie plătită lui Mihai în Mexic. La această acuzaţie, regele a spus că nu a fost niciodată în Mexic, însă tatăl său Regele Carol al II-lea, da.
Nu se ştie exact cu ce bunuri a plecat din România. Declaraţiile variază, de la un tren plin cu valori până la patru automobile, 3.000 de dolari şi o decoraţie, şi de la bunuri în valoare de 500.000 de franci elveţieni până la 42 de tablouri, în funcţie de cei care le emit. Cu toate că s-au lansat diverse ipoteze conform cărora Regele Mihai ar fi plecat cu averi mari din ţară, relatările despre viaţa sa din exil dovedesc că acesta a trebuit să-şi câştige existenţa prin propria-i muncă şi nu a dus un trai luxos pe baza vreunei averi cu care ar fi părăsit România.


Foto: www..com/FamiliaRegala

Falsul istoric colportat de Traian Băsescu
Istoricul Adrian Cioroianu, fost ministru de Externe al României, caracteriza afirmaţiile lui Traian Băsescu la adresa Regelui Mihai, drept un fals istoric. Cioroianu sesizează două mari aspecte. „Sunt două interpretări referitoare la cele spuse de Traian Băsescu. Una, din punct de vedere istoric putem spune că este o interpretare falsă care nu are niciun fel de acoperire istorică. Dar este şi bizară pentru cine cunoaşte istoria. A doua, este interpretarea din punct de vedere civic. Îngrijorător este că preşedintele de azi dovedeşte atâta lipsă de eleganţă faţă de un predecesor de-al său, Regele Mihai. Traian Băsescu ar trebui să aibă o anumită urbanitate când se referă la predecesorii săi. Este exemplul americanilor, care oricât de adversarii sunt nu au astfel de declaraţii unul la adresa celuilalt. Mai mult Băsescu nu are niciun fel de relaţie, nici cu regele şi nici cu ceilalţi doi preşedinţi în viaţă, care l-au precedat”.
La rândul său, istoricul Vlad Nistor exclude ipoteza potrivit căreia Regele Mihai ar putea fi învinuit de „trădare” aşa cum spune Traian Băsescu. „În ziua de 29 decembrie 1947, regele a fost direct şantajat de Petru Groza şi Gheorghe Gheorghiu Dej. Au fost luaţi în discuţie, se pare, cei peste 1.000 de studenţi arestaţi în urmă cu doi ani în timpul unor demonstraţii. Regelui i s-ar fi amintit în acel moment că dacă nu abdică acelor oameni nu le va fi bine. Având aceste elemente nu putem spune  că Regele a slujit intereselor sovietice, dar nici nu este vorba de vreo trădare”
REGELE MIHAI A MURIT. Exilul
Regele Mihai I a fost obligat să abdice pe 30 decembrie 1947, iar în ianuarie 1948, a plecat în exil, unde a încercat să pledeze cauza țării sale, însă s-a izbit de un zid al obtuzității.
În martie 1948, a denunţat abdicarea sa ca fiind smulsă cu forţa şi ilegală. Ulterior, autorităţile române comuniste i-au retras cetăţenia română; a locuit în Marea Britanie şi apoi în Elveţia. Regelui nu i s-a permis revenirea în țară până în anul 1997.
În iunie 1948, s-a căsătorit cu principesa Ana de Bourbon-Parma, cunoscută şi sub numele de Regina Ana a României, și s-au stabilit, după mai multe peregrinări, în Elveția, la Versoix.


Regele Mihai și Regina Ana mireasă. Foto: familiaregala.ro


Foto: www..com/FamiliaRegala
Cei doi au cinci fiice: principesele Margareta (născută în 1949), Elena (1951), Irina (1953), Sofia (1957) și Maria (1964).


Regele Mihai și Regina Ana cu Principesa Margareta, 1950. Foto: www..com/FamiliaRegala

Cuplul a locuit peste 45 de ani în Elveția și tot aici se află, pentru moment, casa familiei.

Regele Mihai, Regina Ana și Principesele României în exil, Anglia,1955. Foto: www..com/FamiliaRegala
După ce au devenit o familie, pentru a-și putea câștiga existența, Regele și Regina au construit o fermă de pui și un mic atelier de tâmplărie.
Regele Mihai a semnat, în 1956, și un contract cu compania aeriană “Lear Jeats and Co.” din Geneva. Doi ani mai târziu, Regele a oprit colaborarea cu “Lear”, iar în 1959 a înființat o companie de electronică și de mecanisme automate, denumită Metravel.
Compania a funcționat bine până în 1964, producând elemente pentru calea ferată și sisteme de alarmă și vânzând avioane de ocazie. După cinci ani de la deschidere, presiunea concurenței devenise prea mare, așa că Regele și cei doi asociați au decis sa vândă firma.
Regele a urmat, de asemenea, cursuri de broker la Bursa din Wall Street.
A patronat fără succese notabile Comitetul Național Român, un grup care avea drept scop apărarea intereselor românești în Occident, prezentat uneori ca guvern român în exil, dar căruia democrațiile occidentale nu i-au recunoscut niciodată acest caracter.
Regele a păstrat încă de atunci legătura cu țara noastră, primind săptămânal rapoarte, analize și noutăți despre principalele evenimente.
În 1992, la trei ani după Revoluţia Română din 1989 prin care a fost îndepărtat guvernul comunist, noul guvern român i-a permis Regelui Mihai să revină în ţară pentru sărbătorile de Paşte.
În 1997, după înfrângerea electorală a lui Ion Iliescu de către preşedintele Emil Constantinescu, România a acordat înapoi Regelui Mihai cetăţenia română şi i-a permis din nou să viziteze ţara.
REGELE MIHAI A MURIT. Revenirea în țară
Aflat în exil din 1948, regelui i s-a permis să vină în vizită în țară tocmai în 1992. Chiar și după Revoluția română din 1989, regele a fost oprit de regimul Ion Iliescu să se întoarcă, excepție făcând Paștele din 1992, atunci când a atras mulțimi entuziaste venite să-l vadă.


Plecarea din țară a Regelui Mihai I și a Reginei Ana, după vizita lor de Paște

Regele Mihai s-a întors în România în decembrie 1990, în mandatul lui Iliescu. A fost oprit pe autoastradă, în timp ce mergea la mormântul strămoşilor săi de la Curtea de Argeş.

Prima tentativă a fostului monarh Mihai I de a reveni în țară împreună cu familia. Cortegiul de mașini care îi transporta spre Curtea de Argeș este întors din drum și familia regală este obligată să revină în Elveția.
Patru ani mai târziu, în octombrie 1994, a încercat să vină din nou. Nu i s-a permis nici măcar să iasă de pe aeroportul Otopeni, fiind trimis înapoi cu acelaşi avion cu care venise. Se întâmpla tot în perioada în care la şefia statului era Ion Iliescu.
După ce de două ori nu i-a permis să intre în ţară, Ion Iliescu a declarat că regretă atitudinea pe care a avut-o faţă de rege.


Primirea de către președintele României, Ion Iliescu, a fostului suveran Mihai I și a familiei acestuia, 19 mai 2001

Apoi, după înfrângerea electorală a lui Iliescu de către preşedintele Emil Constantinescu, în 1997, România a acordat înapoi Regelui Mihai cetăţenia română şi i-a permis din nou să viziteze ţara. Trecuseră aproape 50 de ani, adică jumătate de secol. Tot sub președinția lui Emil Constantinescu, în 1997, regele și-a primit înapoi cetățenia română.


Foto: www.familiaregala.ro

Au urmat dispute între Casa Regală şi statul român, dar în final familia regală a ajuns la o înţelegere cu autorităţile de la Bucureşti, astfel că ”reconcilierea” de la 20 mai 2001 a prevăzut și retrocedarea unei părţi a averii regale.


Foto: www..com/FamiliaRegala

REGELE MIHAI A MURIT. Turneu în țări europene pentru acceptarea în NATO

Din biroul său de la Versoix, Elveția – țară în care a stat în exil din 1948 – și, începând cu 2001, din cel de la București, Regele Mihai a militat pentru interesele României, pentru intrarea țării în NATO și în Uniunea Europeană.
Regele a încurajat respectarea drepturilor omului în România, dezvoltarea economiei de piață, păstrarea culturii naționale, respectarea adevărului istoric, respectarea și garantarea proprietății private, consolidarea statului de drept și a democrației.
După ce a ratat aderarea din 1997 şi la 11 ani de la cererea formală de aderare, România a devenit stat membru NATO în 29 martie 2004. Se întâmpla în timpul mandatului de președinte al lui Ion Iliescu, iar premier era Adrian Năstase.


Foto: Agerpres

. Turneul, care a durat câțiva ani, a început în 1997, la scurt timp după revenirea definită în România a regelui.
Guvernul României din aceea vreme, condus de Victor Ciorbea, dar şi cel care i-a urmat i-au cerut ajutorul Regelui Mihai pentru a reprezenta imaginea României în lume. Deşi aportul Majestăţii Sale a fost unul major, Regele Mihai nu a vorbit niciodată în public despre contribuţia sa la acest act istoric.
Pe 1 ianuarie 2007, România a devenit și stat membru al Uniunii Europene, în timpul mandatului de președinte al lui Traian Băsescu.

 REGELE MIHAI A MURIT. Ruptura de Casa de Hohenzollern
Mihai I, ultimul rege al României și care a domnit în două rânduri (20 iulie 1927 – 8 iunie 1930) și (6 septembrie 1940 – 30 decembrie 1947), s-a rupt de Casa de Hohenzollern-Sigmaringen, schimbând numele familie sale regale.
Fiu al principelui moștenitor Carol al II-lea, Mihai a moștenit de la naștere titlurile de principe al României și principe de Hohenzollern-Sigmaringen – la care avea să renunțe mai târziu.
În ianuarie 1948, Mihai a început să se autointituleze Prinț de Hohenzollern, folosind pentru prima dată în loc de rege un titlu retras familiei regale române de Casa de Hohenzollern din Germania în timpul Primului Război Mondial, recunoscând prin aceasta că la acea dată nu mai era Regele României.
În cele din urmă, în martie 1948, Mihai își denunța abdicarea ca fiind smulsă cu forța și ilegală. De atunci, Mihai se semnează ca “Regele Mihai de România”.
Pe 10 mai 2011, în urma unor procese în Germania referitoare la fostul nume de Hohezollern-Veringen al ginerelui său, Radu, dar și a temerii, conform unora, privind eventuale pretenții ale Hohenzollernilor germani la șefia Casei Regale române, Regele Mihai a rupt legăturile istorice și dinastice cu Casa princiară de Hohenzollern-Sigmaringen, a schimbat numele familiei sale în “al României” și a renunțat la titlurile conferite lui și familiei sale de către Casa princiară.

Foto: Agerpres

REGELE MIHAI A MURITDiscursul din Parlament

. Era pentru prima dată de la abdicarea sa, adică trecuse mai bine de jumătate de secol.
Fostul suveran a fost primit la Parlament cu onoruri rezervate doar şefilor de stat și întâmpinat, la sosire, de preşedintele Senatului de la acea vreme, Mircea Geoană.
”Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, sunt mai bine de 60 de ani de când m-am adresat ultima oară naţiunii de la tribuna Parlamentului. Am primit cu bucurie şi cu speranţă invitaţia. Prima noastră datorie este să ne amintim de toţi cei care au murit pentru independenţa noastră în toate războaiele pe care a trebuit să le ducem şi în decembrie 1989. Nu putem avea viitor fără a respecta trecutul. Oamenii călătoresc şi încearcă să îşi consolideze familia şi viaţa spre binele generaţiilor viitoare. România a evoluat mult în ultimele două decenii. Drumul nostru ireversibil către UE şi NATO nu ar fi fost posibil fără acţiunea pentru libertate şi democraţie a legislativului românesc din 1989”, a spus Regele Mihai în faţa Parlamentului.
Cu mici excepţii, toţi aleşii au fost la şedinţa solemnă. A lipsit fostul președinte Traian Băsescu, dar a fost prezent fostul şef de stat, Ion Iliescu.


Foto: HotNews/ DP

”Am servit naţiunea română de-a lungul unei vieţi lungi şi pline de evenimente, multe nefericite. După 84 de ani de când am devenit rege pot spune că cele mai importante lucruri de dobândit după libertate şi democraţie sunt şi demnitatea. Democraţia trebuie să îmbogăţească arta cârmuirii, nu să o sărăcească. România, ca şi toate ţările din Europa, are nevoie de cârmuitori respectaţi şi pricepuţi. Nu trebuie niciodată uitaţi românii şi pământurile româneşti care ne-au fost luate, ca urmare a împărţirilor Europei în sfere de influenţă. Este dreptul lor să decidă dacă vor să trăiască în ţara noastră sau dacă vor să rămână separaţi. Jurământul meu a fost făcut şi continuă să fie valabil pentru toţi românii. Ei sunt toţi parte a naţiunii noastre şi aşa vor rămâne totdeauna”, a mai spus Regele Mihai.
La finalul discursului, toate persoanele aflate în sala Parlamentului s-au ridicat în picioare şi l-au aplaudat pe Regele Mihai. Din lojă s-au auzit scandări “Trăiască Regele” şi “Regele Mihai”.

REGELE MIHAI A MURIT. Episodul Principele Nicolae
. De asemenea, Regele Mihai I l-a exclus pe Nicolae din linia de succesiune la Coroana României.
“Regele Mihai a luat deciziile de mai sus cu gândul la România timpurilor care vor veni după încheierea domniei şi vieţii fiicei sale, Margareta, Custodele Coroanei”, se arăta în comunicat.

Foto: www..com/PrincipeleNicolaealRomaniei
Motivele care au stat la baza deciziei Regelui Mihai în privinţa nepotului său Nicolae au generat speculaţii în presa din România, fără ca Familia Regală sau fostul Principe Nicolae să le comenteze direct.
Ulterior, consilierul personal al familiei regale Ion Luca Vlad a explicat că retragerea titlului principelui Nicolae nu este o pedeapsă, ci a fost o decizie a regelui, după ce acesta a observat comportamentul nepotului său în public şi în privat.
“Majestatea Sa a observat şi ceea ce s-a văzut public şi ceea ce principele Nicolae a făcut cât a fost principe în privat alături de familie şi a considerat că asta este decizia cea mai bună”, a declarat consilierul Casei Regale a României.
Ion Luca Vlad a spus că, odată cu retragerea titlului de “Principe al României”, nepotul regelui a căpătat apelativul de “domnul Medforth-Mills”.


Foto: Mama, bunica şi străbunica lui Nicolae – Principesa Elena a României, Regina Ana a României şi Principesa Margareta a Danemarcei. Sursa: www..com/PrincipeleNicolaealRomaniei

– Fostul principe a participat, mai 2015, la evenimentele organizate cu ocazia Zilei Regalităţii.
– În luna martie 2015, fostul principe a participat la un tur ciclist caritabil, în beneficiul proiectelor iniţiate de Asociaţia Curtea Veche pentru promovarea lecturii la nivel naţional.
– De asemenea, în decembrie 2014, Nicoale a fost primit la palatul Buckingham de către regina Elizabeth a II-a a Marii Britanii, în cadrul unei vizite oficiale intreprinse de principesa Margareta la Londra.
– . Potrivit , Nicoleta Cîrjan, iubita fostului principe Nicolae a României, a născut o fetiță în februarie 2016. Copilul ar putea fi este strănepotul Regelui Mihai.
Nicholas Medforth-Mills (“principele Nicolae al României”) este fiul principesei Elena a României şi a primit titlul princiar la 1 aprilie 2010, find al treilea în ordinea de succesiune dinastică.
Nicholas Michael de Roumanie Medforth-Mills (născut pe 1 aprilie 1985, Meyrin, Elveția) este nepotul cel mai vârstnic al fostului suveran al României, Mihai I. Născut și crescut în străinătate, el a vizitat România în 1992, cu ocazia primei vizite a bunicului său după începutul exilului din 1948.

Foto: www..com/PrincipeleNicolaealRomaniei

REGELE MIHAI A MURIT. Averea

.
Mii de hectare de terenuri agricole şi de păduri, castele şi numeroase păduri au aparţinut Familiei Regale a României până în 1948, când au trecut în proprietatea statului. După Revoluţie, multe din proprietăţile pierdute au fost recuperate.
În prezent, Familia Regală ar deţine patru castele, aproape 20.000 de hectare de pădure, trei imobile şi un teren în Bucureşti, un imobil şi terenuri în Sinaia şi câteva cabane în zona Azuga-Predeal. Merită amintit și imobilul din localitatea elveţiană Versoix.
Averea Casei Regale este administrată de Consiliul Regal.
REGELE MIHAI A MURIT. Linia de succesiune și Legea salică
Linia de succesiune a Casei Regale a României este stabilită prin Norme organice. Astfel, potrivit acestora, odată cu retragerea și decesul Majestăţii Sale Regele Mihai I, actualul moștenitor la șefia Casei Regale este Alteţa Sa Principesa Margareta, custodele Coroanei României.
Membrii Casei Regale a României sunt principesa Elena, Sofia și Maria. Soții și copiii lor nu dețin titluri personale.
Modificări în linia de succesiune se pot face prin decizia Șefului Casei Regale a României.

Legea salică
Cele cinci fiice ale cuplului regal nu aveau dreptul de succesiune la tronul României, potrivit Legii salice, care era în Constituție, în 29 martie 1923.
Pe 30 decembrie 2007, într-o ceremonie privată, Regele Mihai a promulgat noul statut al Casei Regale, un act considerat de unii ”nedemocratic”, care abolește Legea salică potrivit căreia femeilor le era interzisă succesiunea la tron. Potrivit noului statut, ”Coroana României va trece de la Șeful Casei Regale la primul născut bărbat, și, în lipsa unui bărbat, la prima născută femeie”.
Astfel, prin acest act, principesa Margareta era desemnată drept moștenitoare a tronului cu titlurile de Principesa Moștenitoare a României și de Custode al Coroanei României.

REGELE MIHAI A MURIT. Selecție de interviuri cu regele

Puțini știu că Regele Mihai a compus o piesă pentru pian numită “Elegie”. Lucrarea a fost interpretată de maestrul Dan Grigore, în cadrul unui concert aniversar susţinut în noiembrie 2013.

Foto: captura .com
Povestea “Elegiei” este ea însăşi inedită: se pare că Majestatea Sa a compus-o în tinereţe, în 1941, şi nu a spus nimănui despre ea. În luna de miere, petrecută la Atena, Regele i-a făcut o surpriză Reginei Ana şi i-a interpretat la pian această piesă.
Lucrarea a rămas uitată undeva în Castelul Foişor, de unde a fost recuperată mulți ani mai târziu şi dusă la Arhivele Naţionale.

sursa

Leave a Reply