INTERVIU Eugenia Crainic autoarea cărţii „Studenta criminală”. „Copilul drăguț Leon Costea cred că are exact fața detectivului”

  • njwc.info
  • martie 10, 2018
  • 1

Eugenia Crainic este în primul rând ziarist. Absolventă de Drept și Litere, a preferat jurnalismul oricărei alte profesii, practicându-l în mod constant din 1993 și până în 2008, când, acceptând o nouă provocare, a virat spre o carieră în resurse umane. Scrisul i-a intrat însă în sânge. Autoare de blog, autoare de texte pentru revista online „Catchy”, autoare de povestiri scurte polițiste și mystery&thriller (premiată la Festivalul Național de Literatură mystery&thriller – Râșnov 2012 – cu povestirea scurtă „Moarte în lupanarul străjerilor”, care se poate citi pe blogul acesteia, ), scrie recenzii în revistele literare „Monitorul cultural” și „Arca”, dar și pe blogul personal, înființează și dezvoltă pagina de „Limba română pentru afectații de limbajul feisbuc” (pentru peste 11.000 de membri), unde explică, pe înțelesul tuturor, diverse probleme ivite în folosirea limbii române.

Este căsătorită și are doi copii. Recent, a debutat în marea literatură, cu romanul polițist „Studenta criminală”, inspirat dintr-o crimă care chiar s-a întâmplat. Ficțiune pură, romanul se bucură de toate ingredientele genului, constituind o lectură incitantă și atractivă. Recenziile excelente ale cărții ne-au determinat să-i luăm autoarei un interviu:

Mandri.ro Prin urmare, ROMAN. Parcă unii dintre cei care te cunoaștem nici nu ne mirăm prea tare…

Eugenia Crainic: Păi, nici nu e de mirare. Cred că și maidanezilor le-am spus, în fugă, că va veni vremea să scriu roman. Și nu orice roman, ci roman polițist, din acela cum îmi place mie să citesc de când lumea.

Titlul m-a frapat. Are legătură cu crima petrecută în urmă cu câțiva ani la Timișoara?

Ei, titlul te-a frapat pentru că e catchy, zic. Și e un titlu pe care i l-ați dat acestei cărți tocmai voi, ziariștii. Sub această sintagmă s-au scris mai toate articolele în presă în momentul când se vorbea peste tot despre celebra crimă de la Timișoara, drept care mi-am zis că nu pot schimba un lucru care e bun. În fond, acea crimă a stat la baza cărții; m-a inspirat. În rest, romanul este ficțiune. Ce-am făcut eu, a fost să iau o crimă care chiar s-a întâmplat și să construiesc un motiv mult mai bun pentru comiterea ei decât motivul avut de făptuitori în realitate. Asta, în accepțiunea în care o crimă ar putea avea vreo justificare; firește că nu ar putea; totuși, în romanele polițiste, sky is the limit.

Am văzut reacții excelente la romanul tău. Cică „te ține”, iei cartea în mână și n-o mai lași, lucruri de felul acesta…

Păi, am scris o carte așa cum îmi place mie să citesc; alertă, cu răsturnări de situații, cu personaje bine conturate, încât cititorul să le vadă, să ajungă să le cunoască bine, să intre în focul evenimentelor alături de ele. Este excelent că nu se plictisește nimeni citind și că mi se reproșează că e o carte prea scurtă, deși are peste 240 de pagini. Eu însă știu una și bună. Dacă într-o știre de ziar nu ești capabil să transmiți în trei rânduri ce te-ai străduit să scrii pe vreo trei pagini, atunci într-un roman polițist, dacă în 240 de pagini nu concentrezi, alert, toată acțiunea, n-ai să reușești nici în 500 de pagini.

Cum ai ales numele personajelor? Cred că e o corvoadă să găsești nume pentru eroii tăi… Mereu m-am gândit la chestia asta, în ce-i privește pe autorii de romane.

În cazul meu a fost simplu. Într-o carte alertă se pretează numele scurte, la fel de alerte și care să sune bine, să fie ținute minte din prima de cititori. Astfel, pe detectivul din prim-plan l-am botezat Leon, după numele unui copil de șapte ani, coleg de clasă cu fiică-mea. Copilul drăguț Leon Costea cred că are exact fața detectivului Leon Damian când era mic. Mi-a plăcut copilul și numele lui scurt și puternic, astfel că n-am avut nicio ezitare să-l folosesc. Psihologa Sofia a primit numele fiicei mele. Tot un nume scurt, ușor de reținut. Eugen, unul dintre subofițeri, a primit numele fiului meu. Simplu. N-am căutat prea departe de casă. Domnul Teo, la rândul lui, există. Nu e paznic de cămin, dar e tot paznic, la o firmă. În realitate, îl cheamă Teodor, dar toți îi spun Domnul Teo. Sintagma asta mi-a plăcut mult. „Domnul Teo” sună a brand, mai ales când creezi un personaj pe care nimeni nu-l știe și sub altă denumire. Cât despre personalitatea lui, este aceea a unui vechi pedagog de liceu, pe care unii dintre foștii mei colegi de liceu îl vor recunoaște. Vezi, nu e greu…

Lumea ți-a primit bine cartea și așteaptă o alta. Cred că nu vei putea evita asta.

Păi, nici nu-mi propun. Voi scrie în curând un nou roman, poate va ieși prin toamnă, așa, fiindcă nu îmi plac lucrurile făcute în pripă. Ca să iasă bine, o treabă trebuie gândită, răsucită, dezmierdată… Știi tu ce zic…

Vei porni tot de la o crimă locală?

Da, așa îmi propun. Mai ales că am fost, ca ziarist, la suficiente locuri ale crimei încât să am subiecte de umplut un raft de bibliotecă. Fiindcă știu că mă vei întreba, îți răspund dinainte: va fi despre crima dintre doi parteneri gay, care s-au cunsocut la Ștoki Bar, în Arad. Va fi un roman cum n-ați mai citit. Parole d’honneur!

Cazul va fi investigat tot de Leon Damian?

Să zicem doar că am creat o echipă de investigatori pe care am de gând s-o folosesc în foarte multe dintre romanele viitoare.

Să știi că sunt mândră că s-a născut în Arad o scriitoare de roman polițist de cea mai bună factură!

Păi, cred că de-aia scrieți voi la njwc.ro, că sunteți altruiști și vă bucurați de bucuria oamenilor. Bunătatea vă va fi răsplătită, dragii mei!

Mulțumesc pentru interviu. Mai vreau să știu doar când lansezi romanul și unde, cine vine… de-astea…

Va fi lansat la Teatru, în sala mare, în data de 22 martie, la ora 18.00, cu surle și trâmbițe. Vor vorbi despre el oameni valoroși, va fi un regal. Vă invit pe toți acolo, pe voi, dar și pe cititorii voștri. Evenimentul va fi prezentat de maestrul în comunicare Andrei Țigănaș, va veni din Germania, special pentru eveniment, scriitorul Radu Țuculescu, va vorbi despre mine, fiindu-mi prietenă și pisăloagă (NU „psihologă”, hahahaa…), doctorița și scriitoarea Otilia Țigănaș, editorul meu, Ioan Matiuț, „tatăl” Editurii Mirador, producătorul TV Lazăr Faur și alții. Chiar va fi o seară magică. Să nu faceți să nu veniți!

Pe noi poți să contezi. Ne-ai convins. Mulțumesc încă o dată.

Cu multă plăcere.

One thought on “INTERVIU Eugenia Crainic autoarea cărţii „Studenta criminală”. „Copilul drăguț Leon Costea cred că are exact fața detectivului”

  1. O știu pe tipă. Mergem la același coafor. E deșteaptă. Cumpăr cartea.

Lasă un răspuns

www.avto-poliv.com.ua

www.pills24.com.ua

https://cialis-viagra.com.ua