Au trecut 27 de ani. Niciun vinovat

  • njwc.info
  • decembrie 18, 2016
  • 0

Se împlinesc 27 de ani de când românii şi-au câştigat în stradă libertatea în decembrie 1989, dându-şi viaţa pentru a schimba destinul unei ţări sufocate de un regim totalitar. Au murit atunci peste 1.000 de oameni, peste 3.000 au fost răniţi. Au trecut 27 de ani, vinovaţii nu au fost pedepsiti. Nu s-a făcut dreptate. După ce a fost clasat iniţial, dosarul Revoluţiei a fost redeschis în acest an după ce judecătorii au constatat, în iunie, superficialitatea cu care s-au făcut cercetările. În noiembrie, procurorii militari au anunţat extinderea urmăririi penale, in rem, cu privire la infracţiuni contra umanităţii. Magistraţii arată că „pentru păstrarea puterii, noua conducere politică şi militară de după 1989 a determinat uciderea, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane”. Procurorii mai arată că, prin dezinformările şi manipulările lansate în acea perioadă de la nivel oficial, „s-a creat aparenţa unui război civil”. Divizarea conducerii Armatei, difuzarea de ordine şi informaţii false care au avut drept urmare lupte între armată şi miliţie sau între unităţi ale aceloraşi arme, ar fi avut ca scop „preluarea puterii şi legitimarea noilor lideri”. Pe 18 decembrie 1989, oameni mureau seceraţi de gloanţe pe treptele Catedralei de la Timişoara. Ziua de 18 decembrie 1989 rămâne în memorie ca fiind cea în care s-a murit pe scările Catedralei Mitropolitane din Timişoara, unde armata a tras în tinerii care manifestau. A fost şi ziua în care zeci de trupuri au fost furate de la morgă şi duse în Capitală, incinerate, iar cenuşa aruncată în canal. Operaţiunea „Trandafirul”, aşa cum a fost ea denumită, s-a desfăşurat sub coordonarea generalului Constantin Nuţă, ajutat de Emil Bobu şi de Tudor Postelnicu, fiind pusă în aplicare de către colonelul Ion Deheleanu, şeful MJ Timiş.

18 decembrie 1989. , reprimarea manifestanţilor de la Timişoara a continuat pe 18 decembrie, zi care, dincolo de confruntări permanente din stradă, va rămâne în memoria colectivă drept data celei mai odioase crime îndreptate împotriva timişorenilor, a poporului, în general: ridicarea fără autorizaţie, transportul la Bucureşti şi incinerarea a 40 (43) dintre morţii Timişoarei la crematoriul „Cenuşa”, din ordinul Elenei Ceauşescu.

Operaţiunea „Trandafirul”, aşa cum a fost ea denumită, s-a desfăşurat sub coordonarea generalului Constantin Nuţă, ajutat de Emil Bobu şi de Tudor Postelnicu, fiind pusă în aplicare de către colonelul Ion Deheleanu, şeful MJ Timiş. Inginerul Dan Rotariu va pune la dispoziţia lui Deheleanu o autoizotermă, în care locotenent-colonelul Ioan Corpodean, locţiitorul comandantului MJ Timiş, va încărca cadavrele aflate la morga Spitalului Judeţean, împreună cu ofiţerii de miliţie Gheorghe Avram, Iosif Veverca, Laurenţiu Preda, Tiberiu Grui, Eugen Mişea, Eugen Peptan.

Au mai participat la operaţiunea de incinerare a cadavrelor şi la aruncarea cenuşii Grigorie Ciupagea, şeful Secţiei Cimitire Bucureşti, Gheorghe Zâmbroianu, Mihai Mititelu, Bociagă Ştefan Nicolae, Cîmpean Grigor şi Iordan Gheorghe, muncitori. Căpitanul de miliţie Dorel Marian Nuţu a transportat cu o autospecială, cele patru pubele cu cenuşă pe care le-a deversat, în data de 20 decembrie, la o gură de canal din comuna Popeşti-Leordeni

Ziua de 18 decembrie 1989 rămâne în memorie ca fiind cea în care s-a murit pe scările Catedralei Mitropolitane din Timişoara, unde armata a tras în tinerii care manifestau. A fost şi ziua în care zeci de trupuri au fost furate de la morgă şi duse în Capitală, incinerate, iar cenuşa aruncată în canal

„În 18 decembrie 1989, Timişoara părea un oraş învins”

„În data de 18 decembrie 1989, Timişoara părea un oraş învins. În seara de 17 decembrie 1989 s-a tras şi au murit oameni. Apoi a venit o ploaie care a şters tot sângele. A fost un fenomen interesant din punct de vedere meteorologic. Oraşul era pe mâna forţelor de ordine. Erau dispozitive militare care blocau, pur şi simplu, oraşul. Cu toate astea, lumea a ieşit în stradă. Nu la nivelul zilei de 17 decembrie, dar a ieşit. Şi s-a tras. S-a tras în acel grup de la Catedrală. Înainte de asta au mai fost împuşcaţi mortal alţi doi oameni”, rememorează Kali.

Tot el spune că, în 18 decembrie 1989, primarul de la acea vreme, Petru Moţ, a participat la mai multe şedinte, printre care una la Universitatea de Vest din municipiu, unde au fost condamnate evenimentele din zilele anterioare şi apoi s-a decretat legea marţială.

„Petru Moţ a fost chemat la şedinţe şi s-a spus că, dacă e un grup mai mare de trei oameni pe străzi, să se tragă asupra lor. Asta era acea lege marţială”, povesteşte Kali.

După-amiaza, sfidând noile reguli, un grup de peste 40 de persoane s-a adunat pe scările Catedralei Mitropolitane. Au început să strige împotriva regimului comunist şi să cânte „Deşteaptă-te, române”. Armata se afla peste drum de Catedrală, iar la un moment dat a început să tragă.

Atunci a avut loc deja celebrul episod în care porţile Catedralei au fost închise, iar oamenii au căzut seceraţi pe scări. Au fost adunate de pe scările lăcaşului de cult 43 de cadavre care au fost duse, apoi, la morga Spitalului Judeţean din Timişoara.

„La Bucureşti nu se întâmpla nimic în această zi, niciunde nu se întâmpla nimic, însă la Timişoara a fost a treia zi de rezistenţă. Seara s-au hotărât să scape de cadavre. S-a adunat o echipă de la Miliţia Militară şi au început operaţiunea «Vama». Aşa se numea pentru început, apoi «Travama», apoi «Trandafirul». Au intrat şi efectiv au furat cadavrele din morga spitalului, cu complicitatea unor medici de la Spitalul Judeţean. Le-au încărcat ca pe colete, de fapt aşa le-au şi spus, colete, le-au pus într-o maşină frigorifică de la Comtim şi le-au dus la Bucureşti. Cadavrele erau învelite în cearşafuri. Aveau drumul deschis să ajungă cât mai curând la Bucureşti. Au ajuns la destinaţie în data de 19 decembrie 1989, când deja ştim ce s-a întâmplat acolo: cadavrele au fost arse, apoi cenuşa a fost pusă în containere şi aruncată într-o gură de canal. Şoferii erau civili, nu ştiau ce transportau. Când s-au întors la Timişoara, în 20 decembrie, oraşul era cu totul altul, era liber de comunism”, afirmă Adrian Kali.

sursa: 

Lasă un răspuns

source designedby3d.com